TẤRTIȚĂ, târtițe, s. f. Partea posterioară a coloanei vertebrale la păsări (de unde cresc penele cozii). – Din bg. tărtica, scr. trtica. Vezi definitia »

BALSAMÍNĂ, balsamine, s. f. Plantă ornamentală originară din India, cu flori albe-roșietice, așezate la subsuoara frunzelor, și cu fructe în formă de capsulă, care se deschid brusc când sunt atinse; canale (Impatiens balsamina). – Din fr. balsamine. Vezi definitia »

INCIZÚRĂ s. f. 1. mică adâncitură pe suprafața unei structuri anatomice. 2. (med.) incizie. 3. (tehn.) crăpătură, crestătură. (< fr. incisure, lat. incisura) Vezi definitia »

ICÁSTICĂ s.f. (Liv.) Arta de a reprezenta realitatea în imagini. [< it. icastica, cf. gr. eikastike – reprezentativ]. Vezi definitia »

BROSCĂRÍȚĂ, broscărițe, s. f. Plantă erbacee acvatică cu flori verzui; iarba șarpelui, limba-apei (Triglochin palustris). – Broască + suf. -ăriță. Vezi definitia »