SUPERFÍCIE s.f. (Rar) Suprafață; arie. ◊ (Jur.) Drept de superficie = drept de proprietate care se mărginește numai la suprafața solului și la ceea ce este deasupra lui. [Gen. -iei. / < fr. superficie, lat. superficies]. Vezi definitia »

METEOROLOGÍE s. f. Ramură a geofizicii care se ocupă cu studiul proprietăților atmosferei și cu fenomenele care au loc în aceasta. [Pr.: -te-o-] – Din fr. météorologie. Vezi definitia »

ABAGERÍE, abagerii, s. f. 1. Atelier sau industrie producătoare de (haine de) aba. 2. Meseria abagiului. – Din abager + suf. -ie. Vezi definitia »

REINTEGRÁȚIE s. f. reintegrare. (< fr. réintégration) Vezi definitia »

CROMOALGRAFÍE s. f. Procedeu de pregătire a unei forme de tipar multicolor prin executarea manuală a marginilor pe plăci de aluminiu. [Pr.: -mo-al-] – Din fr. chromoalgraphie. Vezi definitia »