AMBIOFONÍE s. f. Metodă de modificare a acusticii unei săli prin mijloace electroacustice pentru crearea ambianței sonore adecvate unui anumit gen de program. [Pr.: -bi-o-] – Din fr. ambiophonie. Vezi definitia »

PANIFICÁȚIE s. f. ansamblul operațiilor de transformare a făinii în pâine. (< fr. panification) Vezi definitia »

ECIDÍE s. f. formă de fructificație a ciupercilor uredinale, pe frunzele de dracilă. (< fr. écidie) Vezi definitia »

ANCHILOGLOSÍE s.f. Aderență a limbii la gingii sau la peretele bucal. [Gen. -iei / cf. fr. ankyloglosse < gr. ankylos – încovoiat, glossa – limbă]. Vezi definitia »

MICROBATERÍE s. f. baterie electrică minusculă. (< micro¹- + baterie) Vezi definitia »