VEGETÁȚIE s.f. 1. Creșterea, dezvoltarea unei plante; totalitatea funcțiilor care permit dezvoltarea unei plante. 2. Totalitatea arborilor și a plantelor (dintr-o regiune, dintr-o țară etc.). 3. (Med.) Excrescență patologică care se formează la suprafața unui organ. [Gen. -iei, var. vegetațiune s.f. / < fr. végétation, lat.med. vegetatio]. Vezi definitia »

STRANGULÁȚIE s. f. strangulare. (< fr. strangulation, lat. strangulatio) Vezi definitia »

POLIGONÁȚIE s. f. (Top.) Poligonometrie. – Din fr. polygonation. Vezi definitia »

CHEMOSORBÍȚIE, chemosorbiții, s. f. Fixare a unei substanțe pe suprafața unui corp în urma unei combinații chimice între substanță și corpul respectiv. – Din fr. chémosorption. Vezi definitia »

AGROMETEOROLOGÍE s.f. Disciplină care studiază rolul condițiilor meteorologice în dezvoltarea plantelor de cultură. [Gen. -iei. / cf. fr. agrométeorologie, germ. Agrometeorologie]. Vezi definitia »