OFICLEÍD [-cle-id] s. n. instrument de suflat, din alamă, cu timbru de bas. (< fr. ophicléide) Vezi definitia »

ELIPSOÍD s. n. 1. suprafață închisă generată de elipse mobile, având trei plane de simetrie, perpendiculare două câte două. 2. corp geometric rezultat prin rotirea unei elipse în jurul uneia dintre axele sale. (< fr. ellipsoïde) Vezi definitia »

SUICÍD s. n. (Livr.) Sinucidere. [Pr.: su-i-] – Din fr. suicide. Vezi definitia »

SEMILICHÍD, -Ă adj. numai pe jumătate lichid; vâscos. (< fr. semi-liquide) Vezi definitia »

CORACOÍD, -Ă adj. os ~ = os pereche, component al centurii scapulare, la batracieni, la reptile și păsări, în formă de cioc de corb; apofiză ~ă = proeminență pe marginea superioară a omoplatului la mamifere. (< fr. coracoïde) Vezi definitia »