VANDALÍSM s.n. Distrugere a bunurilor și a valorilor culturale ale unui popor, ale unui oraș etc.; distrugere barbară, nejustificată. [Cf. fr. vandalisme]. Vezi definitia »

SIGMATÍSM s. n. Defect de pronunție din cauza căruia nu se poate pronunța (bine) sunetul s. ♦ Repetiție greșită a siflantelor. – Din fr. sigmatisme. Vezi definitia »

MONÍSM s.n. (op. dualism) Explicarea consecventă a tot ceea ce există printr-un singur principiu: materia (monismul materialist) sau spiritul (monismul idealist). [< fr. monisme, cf. gr. monos – singur]. Vezi definitia »

NEOMALTHUSIANÍSM s.n. Teorie contemporană care reia teoria lui Malthus a pretinsei suprapopulări a globului. [Cf. fr. néo-malthusianisme]. Vezi definitia »

IRAȚIONALÍSM s.n. Orientare în filozofie care postulează primatul intuiției, credinței, instinctului etc. față de cunoașterea rațională. [Pron. -ți-o. / < fr. irrationalisme]. Vezi definitia »