SEMANTICÍSM s. n. (Astăzi rar) Curent neopozitivist care, pornind de la problemele filozofice ridicate de formalizare, contestă caracterul obiectiv al cunoașterii la nivelul treptei raționale. – Din rus. semantițizm. Vezi definitia »

RELATIVÍSM s.n. 1. (Fil.) Doctrină idealist-subiectivă care exagerează relativitatea cunoașterii umane, negând caracterul obiectiv al adevărului. 2. Relativitate (1). [Cf. fr. relativisme]. Vezi definitia »

ANTIRAȚIONALÍSM s.n. Concepție care neagă valoarea raționalismului. [< fr. antirationalisme]. Vezi definitia »

LAXÍSM s. n. sistem, atitudine teologică, filozofică, politică tolerantă. – Din fr. laxisme. Vezi definitia »

CONSTRUCTIVÍSM s. n. 1. orientare estetică, în artele plastice, literatură și muzică, care concepe realitatea într-o viziune de forme geometrice, spațiale, și care luptă pentru puritatea și simplitatea liniilor, pentru corelarea artei cu tehnica modernă. 2. curent în arhitectură care susține că forma arhitecturală trebuie să fie expresia structurii constructive a clădirii. 3. concepție care recunoaște rolul activ, creator al gândirii în procesul cunoașterii. ◊ concepție a școlii intuiționiste din filozofia matematicii potrivit căreia activitatea constructivă este baza exigenței matematice. (< fr. constructivisme) Vezi definitia »