Definita cuvantului pustietate
PUSTIETÁTE, pustietăți, s. f. 1. Regiune lipsită de vegetație (și nepopulată de oameni). ♦ Loc izolat, puțin umblat. 2. Singurătate, izolare. [Pr.: -ti-e-] – Pustiu + suf. -ătate.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu pustietate
IREDUCTIBILITÁTE s. f. Însușirea de a fi ireductibil. – Din fr. irréductibilité. Vezi definitia »
AGRESIVITÁTE s. f. Însușirea de a fi agresiv. – După fr. agressivité. Vezi definitia »
ATONALITÁTE, atonalități, s. f. Lipsă de tonalitate, de armonie, de linie muzicală definită. – După fr. atonalitaté (< gr.). Vezi definitia »
secăríște, secăríști, s.f. (reg.) 1. câmp semănat cu secară. 2. miriște de secară. 3. (în forma: săcăriște) pământ slab, bun numai pentru secară. Vezi definitia »
TRIPLICITÁTE s.f. 1. Calitatea de a fi triplu. 2. Număr întreit; ansamblu, unitate alcătuită din trei părți identice. [Cf. fr. triplicité]. Vezi definitia »