ALERGOLOGÍE s. f. ramură a medicinii care studiază mecanismele alergiei și bolile alergice. (< fr. allergologie) Vezi definitia »

CASÁȚIE s. f. Organ judecătoresc suprem, care are dreptul, în unele state, să caseze o sentință pronunțată de organele judecătorești de grad inferior. – Din fr. cassation. Vezi definitia »

CHISTECTOMÍE s. f. extirpare chirurgicală a unei formații chistice. (< fr. kystectomie) Vezi definitia »

LEPTOCEFALÍE s. f. micșorare anormală a cutiei craniene. (< germ. Leptozephalie) Vezi definitia »

CONGREGÁȚIE s. f. (în biserica catolică) 1. ordin monahal ◊ ramură a unui asemenea ordin. 2. confrerie din clerici și laici, în scopul intensificării propagandei religioase. 3. adunare de prelați pentru examinarea unor anumite chestiuni, situații etc. 4. departament al curiei papale, condus de un cardinal. 5. ședință de studiu la un conciliu; (p. ext.) adunare religioasă. (< fr. congrégation, lat. congregatio) Vezi definitia »