EXTRÁCȚIE, extracții, s. f. 1. Extragere. 2. Operație de aducere la suprafață a minereului, a materialelor și a personalului, prin puțuri verticale sau înclinate care fac legătura cu diferite planuri ale minei. 3. Îndepărtare a unui corp străin introdus în organism; spec. extragerea unei măsele sau a unui dinte. 4. (Livr.) Origine, proveniență. – Din fr. extraction, lat. extractio. Vezi definitia »

POLIMETRÍE s. f. suprapunere a două sau a mai multor măsuri diferite în poezie sau muzică. (< it. polimetria) Vezi definitia »

smolăríe s.f. (înv.) loc unde se găsește sau se fabrică smoală. Vezi definitia »

MECANOTERAPÍE s.f. Tratamentul unor boli prin masaj, gimnastică etc. [Gen. -iei. / < fr. mécanothérapie, cf. fr. mécanique, gr. therapeia – tratament]. Vezi definitia »

URETEROPIELOGRAFÍE s. f. radiografie a ureterului și a bazinetului. (< fr. urétéropyélographie) Vezi definitia »