GNÓMIC, -Ă, gnomici, -ce, adj. 1. (Despre scrieri) Care cuprinde maxime, sentințe, reflecții, sfaturi morale. ◊ Poeți gnomici = poeți din Grecia (și din Roma) antică, autori ai unor opere gnomice (1). 2. (Lingv.; despre unele timpuri verbale) Care indică acțiunea sub formă generală sau care se îndeplinește indiferent de timp. – Din fr. gnomique. Vezi definitia »

FARMACODINÁMIC, -Ă adj. Referitor la farmacodinamică. [< fr. pharmacodynamique]. Vezi definitia »

NEOPLATÓNIC, -Ă adj., s. m. f. neoplatonician. (< fr. néo-platonique) Vezi definitia »

PORÚCIC, porucici, s. m. (Înv.) Locotenent; p. gener. ofițer (rus). [Var.: parúcic s. m.] – Din rus. porucik. Vezi definitia »

OMÉRIC, -Ă adj. v. homeric. Vezi definitia »