OCULÁȚIE s.f. Sistem de altoire printr-un mugur scos cu o porțiune de lemn și de coajă, care se introduce apoi sub coaja portaltoiului. [Gen. -iei. / cf. fr. oculation, germ. Okulation]. Vezi definitia »

CROMOPSÍE s. f. boală a ochiului datorită căreia obiectele necolorate sunt percepute în culori. (< fr. chromopsie) Vezi definitia »

HIPOSIDEREMÍE s. f. diminuare a cantității de fier în serul sangvin. (< fr. hyposidérémie) Vezi definitia »

TARSALGÍE s.f. (Med.) Durere în regiunea tarsiană. [Gen. -iei. / < fr. tarsalgie, cf. gr. tarsos – talpă, algos – durere]. Vezi definitia »

HIPERFOLICULINEMÍE s. f. exces de foliculină în sânge. (< fr. hyperfolliculinémie) Vezi definitia »