CARACTERIÁL, -Ă, caracteriali, -e, adj. (Livr.) Referitor la caracter, al caracterului. [Pr.: -ri-al] – Din fr. caractériel. Vezi definitia »

ENDOTELIÁL, -Ă adj. Al endoteliului. [Pron. -li-al. / < fr. endothélial]. Vezi definitia »

ORÁL, -Ă adj. 1. care se transmite prin viu grai. ◊ (despre examene, probe; și s. n.) care se face verbal. ◊ care caracterizează limba vorbită, vorbirea. ♦ stil ~ = manieră de exprimare scrisă care imită exprimarea prin viu grai. 2. sunet ~ = sunet la pronunțarea căruia aerul trece numai prin gură. 3. cavitate ~ă = gură. 4. (despre medicamente) care se administrează pe cale bucală. (< fr. oral) Vezi definitia »

AVÁL² s. n. (fin.) act prin care cineva garantează plata de la scadență a unei cambii; gir, garanție. (< fr. aval) Vezi definitia »

voál (-luri), s. n. – Văl, zăbranic. Fr. voile. Este dubletul lui văl. – Der. voala, vb., din fr. voiler; voaletă, s. f., din fr. voilette. Vezi definitia »