CULTURALÍSM s. n. 1. preocupare culturală. 2. școală americană de antropologie care admite ca esențială specificitatea culturii, considerată ca obicei al grupului social, în opoziție cu natura. ◊ curent care pune accentul, în ce privește formarea personalității, pe rolul factorilor de mediu socioculturali. (< fr. culturalisme) Vezi definitia »

PROFESIONALÍSM s.n. 1. Caracter profesional al unei activități; profesionalitate. 2. Cuvânt cu caracter tehnic folosit într-o anumită profesiune. [< fr. professionnalisme]. Vezi definitia »

LUTERANÍSM s. n. Doctrină a protestantismului german, întemeiată în sec. XVI de Martin Luther, care consideră esențială pentru mântuire credința și nu cultul religios, pe care l-a simplificat. – Din fr. luthéranisme. Vezi definitia »

MONADÍSM s. n. sistem filozofic al lui Leibniz, potrivit căruia universul este alcătuit din monade; monadologie. (< fr. monadisme) Vezi definitia »

CUZÍSM s. n. Curent ideologic și politic interbelic de extremă dreaptă, al cărui promotor a fost A.C. Cuza. – Cuza (n. pr.) + suf. -ism. Vezi definitia »