ciolpán (ciolpáni), s. m. – Trunchi de copac; se spune mai ales despre partea de jos a copacului căzut, care rămîne cu rădăcina. – Var. ciulpan, ciorpan. Probabil din sl. čerpŭ „așchie, bucățică de lemn.” Din aceeași rădăcină derivă ciorpec, s. n. (scîndurică negeluită pentru acoperișuri), cf. Berneker 147 și DAR. Vezi definitia »

MUNTEÁN, munteni, s. m. 1. Persoană care face parte din populația de bază a Munteniei ori este originară de acolo. 2. Persoană care locuiește la munte sau este originară de la munte. ♦ (Adjectival) Care aparține locuitorilor de la munte, specific locuitorilor de la munte; muntenesc. – Munte + suf. -ean. Vezi definitia »

PUBIÁN, -Ă adj. al pubisului. (< fr. pubien) Vezi definitia »

OBSIDIÁN s.n. Rocă vulcanică de culoare roșiatică sau negricioasă, asemănătoare la aspect cu sticla topită. [Pron. -di-an. / < fr. obsidienne]. Vezi definitia »

GALBÁN s.n. Rășină cu aspect gumos, obținută dintr-o plantă umbeliferă exotică. [< fr. galbanum]. Vezi definitia »