limbă, limbi s. f. 1. (intl.) informator, denunțător. 2. persoană lingușitoare. 3. cuniliție. 4. aniliție. 5. persoană care practică aniliția sau cuniliția. Vezi definitia »

ARHIDIOCÉZĂ s.f. Dioceză în fruntea căreia se află un arhiepiscop; arhiepiscopie. [< fr. archidiocèse, cf. lat. med. archidioecesis]. Vezi definitia »

PLASMALÉMĂ s. f. peliculă protectoare, mai densă, a citoplasmei. (< fr. plasmalemme) Vezi definitia »

SEGHÍNCĂ, seghinci, s. f. (Reg.) Ostie. ♦ Un fel de mai cu care pescarii sparg gheața. Vezi definitia »

EMFITEÓZĂ s.f. Contract pe termen lung cu drept de ipotecă pe proprietatea închiriată sau arendată. [Pron. -te-o-. / < fr. emphytéose, cf. lat., gr. emphyteusis]. Vezi definitia »