USTIÚNE s.f. Ardere. ♦ Cauterizare. [Pron. -sti-u-. / < lat. ustio, fr. ustion]. Vezi definitia »

atitudine verbală și non verbală de accentuare intenționată cu scop exclamativ și denunțiator, axată pe caracteristicile negative ale unei persoane, acțiuni, obiect, asupra acelor persoane, acțiuni, obiecte, care în aparență vor să demonstreze contrariul Vezi definitia »

portiune de canal sau de rau cuprinsa intre doua baraje( sau intre doua ecluze) . Vezi definitia »

ANA DE BRETAGNE [bretáñ] (1477-1514), fiica ducelui Francisc II. Moștenitoare a ducatului Bretagne; prin căsătoria ei cu regii Franței Carol VIII (1491) și apoi cu Ludovic XII (1499), s-au pus bazele unirii ducatului Bretagne cu Franța, realizată efectiv în 1532. Vezi definitia »

a pune coarne (cuiva) expr. a-și înșela partenerul (în căsnicie). Vezi definitia »