Definita cuvantului inchiziție
INCHIZÍȚIE s.f. Instituție ecleziastică, cu prerogative judiciare și penale, vestită prin sentințele sale de o mare cruzime și instituită de biserica romano-catolică (în sec. XIII-XIX) pentru a stăpâni pe așa-numiții eretici și mai ales pentru a oprima pe cei care se opuneau exploatării feudale și asupririi bisericii. [Gen. -iei, var. inchizițiune s.f. / cf. it. inquisizione, fr. inquisition, lat. inquisitio].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu inchiziție
ENTEROCOCÍE s. f. stare de boală datorată infecției prin enterococ. (< fr. entérococcie) Vezi definitia »
SIMONÍE s. f. Trafic cu lucruri considerate de biserică drept bunuri spirituale, sfinte și pedepsit cu excomunicarea, caterisirea etc. – Din fr. simonie. Vezi definitia »
autobiografie, autobiografii s. f. cazier judiciar, antecedente penale Vezi definitia »
ÎNCORPORÁȚIE s.f. 1. Încorporare. 2. Construcție gramaticală specifică unor limbi, constând în aceea că se include complementul în verb, sudându-se cu el și dând naștere unui nou cuvânt compus. [Gen. -iei, var. incorporație, incorporațiune. / < fr. incorporation]. Vezi definitia »
TURCOFOBÍE s. f. ură maniacală față de turci. (< fr. turcophobie) Vezi definitia »