ALOCUȚIÚNE s.f. 1. Discurs ținut ostașilor de un comandant militar, rege sau împărat. 2. Cuvântare ocazională scurtă. [Var. alocuție s.f. / cf. fr. allocution, lat. allocutio]. Vezi definitia »

SUBPRESIÚNE s.f. Presiune mai joasă decât o anumită presiune dată. [< sub- + presiune, după fr. sous-pression, germ. Unterdruck]. Vezi definitia »

VEXILAȚIÚNE s.f. v. vexilație. Vezi definitia »

SUSTRACȚIÚNE s.f. (Jur.) Sustragere; furt. [< fr. soustraction]. Vezi definitia »

tembeliziune, tembeliziuni s. f. (glum.) televiziune. Vezi definitia »