Definita cuvantului șaptesprezece
ȘÁPTESPREZECE num. card. Număr având în numărătoare locul între șaisprezece și optsprezece și care se indică prin cifra 17 sau XVII. ◊ (Adjectival) Șaptesprezece cărți. ◊ (Substantivat) Șaptesprezece este o cifră. ◊ (Cu valoare de num. ord.) Paragraful șaptesprezece. ◊ (In componența numeralului adverbial corespunzător) Scrie de șaptesprezece ori. ◊ (În componența numeralului multiplicativ corespunzător) De șaptesprezece ori pe atâta. ◊ (În componența numeralului distributiv corespunzător) Le împarte câte șaptesprezece lei. [Var.: (fam.) șápteșpe num. card.] – Șapte + spre + zece.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu șaptesprezece
réce adj. – Lipsit de căldură, înghețat. – Var. Mold. răce. Mr. (a)rațe, megl. rați, istr. rǫce. Lat. rĕcens (Densusianu, Hlr., 196; Pușcariu 1454; REW 7109), probabil redus la *rĕces (Tiktin), cf. it., port. recente, v. fr. roisent, sp. recién. – Der. reci, s. f. pl. (Trans., gelatină de carne, galantină); răci, vb. (a face să fie rece; a răcori; a căpăta o răceală, a provoca o răceală); răceală, s. f. (răcoare, frig; indiferență; răcire; gripă); răcitoare, s. f. (ghețar, frigider); răcitor, s. n. (frigider); răcitură, s. f. (galantină; hrană rece). – Cf. răcoare. Vezi definitia »
MATRÍCE, (1, 2) matrice, s. f. 1. (Mat.) Sistem de numere grupate într-un tablou dreptunghiular care are un anumit număr de coloane, linii sau rânduri. 2. (Log.) Tabel reprezentând valoarea de adevăr a unui enunț pe baza valorii de adevăr a elementelor sale componente. 3. (Anat.) Uter. ◊ Fig. obârșie, origine. 4. (Biol.) Partea fundamentală, nediferențiată a citoplasmei, a cromozomilor etc. – Din lat. matrix, -icis, fr. matrice. Vezi definitia »
scarifáce, scarifác, vb. III (înv.) a cresta pielea superficial cu scarificatorul, cu un bisturiu sau un brici; a scarifica. Vezi definitia »
sticloáce, sticloáce, s.f. (reg.) sticlă mare; sticloi, sticloaie. Vezi definitia »
FUGÁCE adj. invar. Trecător, fugitiv. [< lat. fugax, cf. fr. fugace]. Vezi definitia »