PISTÍL s. n. 1. organ floral care conține elementele de reproducere femele; gineceu (2). 2. piesă cilindrică de metal, de porțelan etc., având umflătură la unul din capete, cu care se zdrobesc substanțele în mojar. (< fr. pistil, lat. pistillus) Vezi definitia »

SURMONTÁBIL, -Ă adj. (Franțuzism) Care poate fi învins, peste care se poate trece. [Cf. fr. surmontable]. Vezi definitia »

cetál-megil, cetál-megiluri, s.n. (înv.) diligență, poștă grabnică; ștafetă. Vezi definitia »

Copil Vezi definitia »

FOTOSENSÍBIL, -Ă adj. (Despre o substanță, un material) Sensibil la lumină. [Cf. fr. photosensible]. Vezi definitia »