TURBÉNT, turbente, s. n. (Reg.) Panglică lată, uneori de fir, cu care se împodobește fruntea mireselor îndată după cununie. – Tc. tülbent. Vezi definitia »

INCREMÉNT s. n. 1. (mat.) creștere, adaos arbitrar. ◊ (inform.) cantitate elementară la care este adăugată o mărime într-un proces de calcul. ◊ (în gram. transformațională) element care adaugă ceva unui lucru la structura căruia se aplică. 2. orice material introdus în corpul animal și utilizat în organism. 3. (fiz.) contribuția particularităților structurale, interatomice la valoarea unei mărimi fizice care caracterizează o anumită structură moleculară. (< fr. incrément, lat. incrementum) Vezi definitia »

VEXÁNT, -Ă adj. (Rar) Vexatoriu. [< fr. vexant]. Vezi definitia »

CONCREMÉNT s. n. calcul (II) la rinichi, în colecist etc. (< germ. Konkrement) Vezi definitia »

MAGNILOCVÉNT, -Ă adj. grav, emfatic, exagerat (în vorbire). (< it. magniloquente) Vezi definitia »