DOCIMAZÍE s.f. 1. Cercetare care se făcea în vechea Atenă asupra cetățenilor care urmau să primească diferite funcții. 2. Cercetare a cauzelor unui deces prin probe speciale de laborator. 3. Disciplină care determină proporția de metale utilizabile conținute de minereuri. [Gen. -iei. / < fr. docimasie, gr. dokimasia]. Vezi definitia »

FENOLURÍE s. f. prezența fenolilor în urină. (< engl. phenoluria) Vezi definitia »

GARANȚÍE s. f. obligație în virtutea căreia o persoană sau o instituție trebuie să apere pe cineva de o pagubă eventuală sau să-l despăgubească de o pagubă suferită. ♦ a lua (pe cineva) pe ~ = a garanta pentru cineva; a prezenta ~ = a oferi încredere, certitudine, siguranță. (< fr. garantie, it. garanzia) Vezi definitia »

POLARIMETRÍE s.f. (Fiz.) Metodă de analiză cantitativă a substanțelor cu activitate optică, bazată pe măsurarea unghiului cu care o anumită cantitate de soluție a substanței rotește planul luminii polarizate. [Gen. -iei. / < fr. polarimétrie]. Vezi definitia »

ASIMETRÍE s. f. Lipsă de simetrie. – Fr. asymétrie (< gr.). Vezi definitia »