Definita cuvantului inervație
INERVÁȚIE s.f. 1. Distribuție a nervilor într-un organ sau țesut; inervare. ♦ Rețeaua de nervi dintr-un țesut sau organ. 2. Activitate fiziologică caracteristică nervilor. [Gen. -iei, var. inervațiune s.f. / cf. fr. innervation].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu inervație
CRIOLOGÍE s. f. 1. studiul legilor de congelare a soluțiilor. 2. capitol al fizicii care studiază procedeele de obținere a temperaturilor joase, proprietățile corpurilor și fenomenelor specifice care se petrec în apropiere de zero absolut; crionică. ◊ tehnica înghețării organismului. (< fr. cryologie) Vezi definitia »
CIANOPSÍE, cianopsii, s. f. (Med.) Defect de vedere datorită căruia obiectele apar colorate în albastru. [Pr.: ci-a-] – Din fr. cyanopsie. Vezi definitia »
REZÉCȚIE s. f. îndepărtare pe cale chirurgicală a unui țesut sau organ. (< fr. résection, lat. resectio) Vezi definitia »
BIOCHIMÍE s.f. Ramură a biologiei care se ocupă cu studiul fenomenelor chimice ce se petrec în organismele vii; chimie biologică. [Cf. fr. biochimie]. Vezi definitia »
AREOLOGÍE s. f. 1. studiu al repartizării ariilor dialectale pe un anumit teritoriu. 2. disciplină care studiază arealul de răspândire a speciilor vegetale. (< fr. aréologie) Vezi definitia »