Definita cuvantului inferență
INFERÉNȚĂ s.f. Operație logică de derivare a unui enunț din altul, prin care se admite o judecată (al cărei adevăr nu este verificat direct) în virtutea unei legături a ei cu alte judecăți considerate ca adevărate. [< fr. inférence, cf. lat. inferre – a duce].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu inferență
ALÁRMĂ s. f. 1. anunțare a unui pericol iminent care necesită măsuri urgente. ◊ semnal, chemare pentru a lua armele. 2. (fig.) neliniște, teamă; alertă. (< fr. alarme) Vezi definitia »
a fi mare otravă expr. (intl.) a fi rutinat, a avea o experiență bogată; a nu putea fi înșelat. Vezi definitia »
fânsáică, fânsăici, s.f. (reg.) maidan, loc rămas gol după tăierea copacilor. Vezi definitia »
WATTSECÚNDĂ s. f. unitate de măsură, reprezentând energia unui sistem cu puterea de un watt pe secundă. (< fr. watt-seconde) Vezi definitia »
BRETÉSĂ, bretese, s. f. 1. Lucrare de fortificație medievală care întărea altă fortificație. 2. Armătură mobilă a coifului care apăra nasul. – Din fr. bretesse. Vezi definitia »