TÚRĂ², ture, s. f. Piesă, în formă de turn, la jocul de șah; turn (2). – Din fr. tour. Vezi definitia »

ANEXÍTĂ s.f. Inflamație a ovarelor și a trompei uterine; salpingoovarită. [< fr. annexite]. Vezi definitia »

BERLINÉTĂ s.f. Automobil cu caroserie tip berlină, de dimensiuni reduse. [< it. berlinetta]. Vezi definitia »

TULEÁRCĂ, tulerci, s. f. (Reg.; peior.) Căciulă mare și veche. Vezi definitia »

fă interj. – Formulă generică de adresare pentru femei; fato, femeie. – Var. fa, făi. Origine incertă. După Pușcariu 588, Tiktin, REW 3273, DAR și Scriban, ar fi abreviere de la fată, prin analogie cu mă. Pare mai probabilă der. de la fie, dialectal fiiă, cf. forma înv. fă-sa „fie-sa” citată de Scriban. Iordan, BF, VII, 254, propune drept etimon foemina, care pare mai puțin probabilă. Cuvînt cunoscut în Munt., Mold. și Bucov. (ALR, I, 199); în Mold. mai ales fa. Curent la țară, se consideră vulgarism în limba literară. Vezi definitia »