ACLAMAȚIÚNE s.f. v. aclamație. Vezi definitia »

CICERÓNE, ciceroni, s. m. Persoană special pregătită care conduce vizitatorii într-un muzeu, într-un oraș etc. – Din it. cicerone, fr. cicérone. Vezi definitia »

SOLIFLUCȚIÚNE s.f. v. solifluxiune. Vezi definitia »

CASTIGLIONE [castiλóne], Baldassare (1478-1529), scriitor și diplomat italian. Dialogul său „Curteanul” definește trăsăturile omului de curte din Renaștere. Vezi definitia »

PERMISIÚNE, permisiuni, s. f. Învoire, aprobare (cerută de cineva sau acordată cuiva) de a face ceva; îngăduință, încuviințare. [Pr.: -si-u-] – Din fr. permission, lat. permissio, -onis. Vezi definitia »