țícă s. m. – Persoană mică; expresie de alintare pentru un copil. – Var. țîc(ă). Creație expresivă, cf. it. cicca „chiștoc” (Battisti, II, 925), luc. cicco „mic”, sp. chico. Este greșită părerea lui Tiktin, care crede că ar fi o reducere a lui puțică, cf. puță. Dubletul lui țic, s. n. (un anumit joc cu mingea). În Mold. Vezi definitia »

PADÉLĂ, padele, s. f. Vâslă de formă specială, cu câte o pală convexă la cele două capete, folosită la caiac pentru înaintarea rapidă pe apă. – Din germ. Paddel. Vezi definitia »

sălămâzdră, sălămâzdre, s.f. (pop.) salamandră. Vezi definitia »

ÁULĂ, aule, s. f. Sală mare într-o clădire publică, destinată festivităților, conferințelor, cursurilor etc. [Pr.: a-u-] – Din lat. aula. Vezi definitia »

STEATÓZĂ, steatoze, s. f. Degenerare a unui țesut sau organ provocată de invadarea lui cu grăsimi. [Pr.: ste-a-] – Din fr. stéatose. Vezi definitia »