Definita cuvantului interlocutoriu
INTERLOCUTÓRIU, -IE adj. (Jur.) Cu caracter de interlocuțiune; interlocutiv. [Pron. -riu. / cf. fr. interlocutoire, it. interlocutorio].

Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu interlocutoriu
NÚNȚIU s. m. prelat-ambasador al Vaticanului într-o țară străină. (< it. nunzio, lat. nuntius) Vezi definitia »
șpârlíu, șpârlíi, s.m. (reg.) pește de culoare galbenă, cu câteva dungi în lungul corpului. Vezi definitia »
SPOLIÁRIU s.n. Loc în care erau despuiați gladiatorii omorâți în arenă. [Pron. -li-a-riu. / < lat. spoliarium]. Vezi definitia »
ENDOTÉLIU s.n. Țesut asemănător epiteliului, care acoperă unele cavități ale organismului. [Pron. -liu, pl. -ii. / < fr. endothélium, cf. gr. endon – înăuntru, thele – ridicătură]. Vezi definitia »
ciocănoiu s. invar. (augum.) v. ciocăneală. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z