Ștefan Burghiu s. (peior., înv.) Academia „Ștefan Gheorghiu”, pepiniera activiștilor de partid în perioada dictaturii comuniste din România. Vezi definitia »

TALHÂȘCÍU, talhâșcii, s. m. Demnitar la curtea otomană, care prezenta sultanului raportul marelui vizir și care transmitea firmanul împărătesc de numire a domnilor din țările vasale. – Din tc. telhisçi. Vezi definitia »

stâncíu, stâncíe, adj. (înv.; despre munți, terenuri) stâncos. Vezi definitia »

ACÁȚIU s. m. v. acaț. Vezi definitia »

ALUMÍNIU s.n. Element chimic din grupa metalelor, foarte ușor și având o mare ductilitate și maleabilitate, care intră în compoziția unor aliaje întrebuințate în industrie și în tehnică. // (În forma alumino-, alumo-) Element prim de compunere cu semnificația „(referitor la) aluminiu”. [Pron. -niu. / < fr. aluminium, alumino-]. Vezi definitia »