s.n.dispozitiv de metal,de sticla,de hartie etc. folosit pentru a indrepta lumina unei lampi intr-o anumita directie [fr. abat-jour] Vezi definitia »

BIJECTÍV, -Ă adv. (Mat.; despre funcții) Care este în același timp surjectivă și injectivă. [< fr. bijectif]. Vezi definitia »

COMUTATÍV, -Ă adj. Care prezintă comutativitate. [< fr. commutatif]. Vezi definitia »

REGENERATÍV, -Ă adj. Care are proprietatea de a regenera; regenerator. [< fr. régénératif]. Vezi definitia »

ABLATÍV, ablative, s. n. Caz al declinării în unele limbi, care exprimă despărțirea de un loc, punctul de plecare, instrumentul, cauza sau alt complement circumstanțial. ◊ Ablativ absolut = construcție sintactică specifică limbilor latină și greacă, alcătuită dintr-un substantiv (sau un pronume) și un participiu la cazul ablativ, având rol de propoziție circumstanțială. – Din fr. ablatif, lat. ablativus. Vezi definitia »