cólaca s. m. – Lingușitor, periuță. Ngr. ϰόλαϰας (Tiktin; DAR). Sec. XIX, înv. – Der. colachie, s. f. (adulare, lingușire), din ngr. ϰόλαϰεία. Vezi definitia »

TRANSFOCÁ vb. intr. a filma cu transfocatorul. (< transfocator) Vezi definitia »

CLACÁ, clachez, vb. I. Intranz. (Despre sportivi) A suferi o întindere sau o ruptură de tendon ori de ligament la picioare, în urma unui efort. – Din fr. claquer. Vezi definitia »

VERIFICÁ vb. tr. 1. a supune unui control pentru a constata dacă se îndeplinesc anumite condiții. 2. a cerceta activitatea cuiva. (< fr. vérifier, lat. verificare) Vezi definitia »

DEBARCÁ, debárc, vb. I. 1. Intranz. și tranz. A (se) da jos, a coborî pe mal de pe o navă; p. ext. a coborî din tren sau din alt vehicul. ♦ Intranz. A ataca țărmul inamic cu trupe aduse pe nave (speciale). ♦ (Rar; glumeț) A descinde (într-o localitate sau într-un loc). 2. Tranz. A înlătura (pe cineva) dintr-un post de conducere, de răspundere; a da afară, a concedia. – Din fr. débarquer. Vezi definitia »