Definita cuvantului învestitură
ÎNVESTITÚRĂ s.f. 1. Act solemn prin care în evul mediu cineva era învestit cu o demnitate, cu un drept etc. ♦ Actul prin care seniorul acorda vasalului său un beneficiu, o feudă. ♦ Act de numire și de confirmare în funcții ecleziastice a unui prelat. 2. Act prin care un partid politic desemnează un candidat pentru o funcție electivă. [Var. investitură s.f. / cf. it. investitura, fr. investiture].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu învestitură
STRINGÉNȚĂ s.f. Însușirea de a se impune cu necesitate, de a fi stringent. [Cf. it. stringenza]. Vezi definitia »
fotă, fote s. f. (friz.) șervet. Vezi definitia »
BICIUIÁLĂ, biciuieli, s. f. Biciuire. [Pr.: -ciu-ia-] – Biciui + suf. -eală. Vezi definitia »
CENTÍMĂ s.f. (Rar) Valoare bănească reprezentând a suta parte dintr-o unitate monetară (franc, leu vechi etc.). [< fr. centime]. Vezi definitia »
CLEMÉNȚĂ, clemențe, s. f. (Livr.) Indulgență, iertare, îndurare; bunătate (a unui superior față de inferiorii săi). – Din lat. clementia, fr. clémence. Vezi definitia »