Definita cuvantului învestitură
ÎNVESTITÚRĂ s.f. 1. Act solemn prin care în evul mediu cineva era învestit cu o demnitate, cu un drept etc. ♦ Actul prin care seniorul acorda vasalului său un beneficiu, o feudă. ♦ Act de numire și de confirmare în funcții ecleziastice a unui prelat. 2. Act prin care un partid politic desemnează un candidat pentru o funcție electivă. [Var. investitură s.f. / cf. it. investitura, fr. investiture].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu învestitură
SERPENTÍNĂ s. f. 1. traseu șerpuit al unui drum în pantă. 2. fâșie îngustă de hârtie colorată, care se desfășoară în spirală când este aruncată la distanță. 3. tub îndoit în formă de spirală, de elice etc., ca schimbător sau radiator de căldură. (< fr. serpentin, germ. Serpentine) Vezi definitia »
CIRCORÁMĂ s. f. sistem de cinema în care proiectarea imaginilor se face pe un mare ecran circular. (< rus. țirkorama) Vezi definitia »
ECLÍSĂ s.f. 1. Placă de lemn sau de metal care servește la înnădirea a două piese (mai ales a șinelor de cale ferată). 2. (La pl.) Pereții laterali ai unui instrument cu coarde. [< fr. éclisse]. Vezi definitia »
spioáncă, spioánce, s.f. (înv.) spioană. Vezi definitia »
PAROTÍDĂ adj.f. Glandă parotidă (și s.f.) = fiecare dintre cele două glande salivare așezate sub ureche, alături de maxilarul inferior. [< fr. parotide, cf. gr. parotis < para – lângă, ous – ureche]. Vezi definitia »