Definita cuvantului involucru
INVOLÚCRU s.n. (Bot.) 1. Totalitatea bracteelor de la baza unei umbele sau dimprejurul unui capitul. 2. Lamă care învelește pălăria unor ciuperci înainte de a ieși din pământ. [< fr. involucre, cf. lat. involucrum – învelitoare].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu involucru
Pulică Frânaru’ (de la coada trenului) expr. 1. v. pulică (1). 2. persoană situată pe treapta cea mai de jos a ierarhiei dintr-un grup / dintr-o comunitate, individ neînsemnat. Vezi definitia »
ZÍMBRU2 s.m. (arbore, v. zâmbru) art. zímbrul; pl. zímbri, art. zímbrii Vezi definitia »
PROTÁNDRU, -Ă adj., s. m. f. (plantă, animal hermafrodit) la care organele reproducătoare mascule ajung la maturitate înaintea celor femele. (< fr. protandre) Vezi definitia »
AREOMÉTRU, areometre, s. n. Aparat care servește la determinarea densității unui lichid sau a concentrației unei soluții. [Pr.: -re-o-] – Din fr. aréomètre. Vezi definitia »
CONCERTMAÉSTRU, concertmaeștri, s. m. Primul violonist (sau instrumentist) al unei orchestre simfonice. – După germ. Konzertmeister. Vezi definitia »