Definita cuvantului iris
ÍRIS s.n. 1. (Liv.) Curcubeu, spectru solar. 2. Membrană colorată circulară a ochiului așezată între cornee și partea anterioară a cristalinului, străbătută de pupilă. 3. Diafragmă a unor aparate optice, care are în centru un orificiu cu diametru variabil. [< fr. iris, lat. iris].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu iris
ÉDELVAIS s. n. (Bot.) Floare-de-colț. [Scris și: edelweiss] – Din germ. Edelweiss. Vezi definitia »
ATARGATIS, zeița siriană a naturii, a fertilității și frumuseții, venerată în tot bazinul mediteranean. Vezi definitia »
LÁPIS s. n. (Min.) Lazurit. – Din fr., lat. lapis. Vezi definitia »
BARBADÉNSIS s. m. Specie de bumbac care produce fibre de calitate superioară (Gossypium barbadense). – Lat. lit. barba densis. Vezi definitia »
MAQUÍS s. n. 1. Formație vegetală deasă, compusă din tufișuri și din arbuști veșnic verzi, caracteristică unor regiuni mediteraneene. 2. Mișcare a partizanilor francezi din timpul celui de-al doilea război mondial. [Scris și: machi. – Pr.: machí] Vezi definitia »