Definita cuvantului iritație
IRITÁȚIE s.f. 1. Enervare, izbucnire de mânie; iritare. 2. Excitare anormală, inflamație a unui organ. [Gen. -iei, var. iritațiune s.f. / cf. fr. irritation, lat. irritatio].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu iritație
puníție, punițíi, s.f. (înv.) pedeapsă. Vezi definitia »
FUTUROLOGÍE s.f. Știință care se ocupă cu studiul, explorarea și cercetarea viitorului; știință a previziunii, știința viitorului; viitorologie. V. prospectivă. [Gen. -iei. / < fr. futurologie, germ. Futurologie, cf. lat. futurus – viitor, gr. logos – știință]. Vezi definitia »
POLIPATÍE s. f. stare a cuiva atins de mai multe boli. (< fr. polypathie) Vezi definitia »
ARHEOCHIMÍE s. f. Chimie specializată pentru arheologie. [Pr.: -he-o-] – Arheo[logie] + chimie. Vezi definitia »
LEPIDOPTEROLOGÍE s. f. studiu sistematic al fluturilor. (< fr. lépidoptérologie) Vezi definitia »