PENTASEPÁL, -Ă adj. (despre caliciul florilor) cu cinci sepale. (< fr. pentasépale) Vezi definitia »

TOROIDÁL, -Ă adj. În formă de tor¹. [Pron. -ro-i-. / < germ. torroidal]. Vezi definitia »

PALATÁL, -Ă, palatali, -e, adj. 1. (Anat.) Relativ la palat¹, care aparține palatului¹, din regiunea palatului¹, palatin². 2. (Fon.) Care se produce în regiunea palatului¹; spec. (despre sunete) care se articulează prin atingerea sau apropierea dosului limbii de cerul-gurii. ♦ (Substantivat, f.) Sunet articulat prin atingerea sau apropierea dosului limbii de cerul-gurii. ♦ Care conține sunete a căror articulație se face în regiunea palatului¹. ♦ (Despre timbrul sunetelor) Care este propriu sunetelor articulate în regiunea palatului¹. – Din fr. palatal. Vezi definitia »

COMIȚIÁL, -Ă, comițiali, -e, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care se referă la epilepsie, care aparține epilepsiei. Criză comițială. 2. S. m. și f. Bolnav de epilepsie. [Pr.: -ți-al] – Din fr. comitial. Vezi definitia »

SUPERUMERÁL s. n. veșmânt papal care acoperă umerii. ◊ veșmânt de călugăr. (< lat. superhumerale) Vezi definitia »