ERITROBLASTEMÍE s. f. boală caracterizată prin prezența eritroblaștilor în sânge. (< fr. érythroblastémie) Vezi definitia »

COPROFAGÍE s.f. 1. Obicei de a înghiți materii fecale, prezent la unii bolnavi mintali; scatofagie. 2. Însușire a insectelor de a fi coprofage. [< fr. coprophagie]. Vezi definitia »

CLOROMETRÍE s. f. determinare a cantității de clor într-o soluție decolorantă. (< fr. chlorométrie) Vezi definitia »

HOMEOPATÍE s.f. Metodă de tratament care întrebuințează doze foarte mici de medicamente care ar putea produce o boală analoagă bolii care se combate. [Pron. -me-o-, gen. -iei. [< fr. homéopathie, cf. gr. homoios – asemănător, pathos – suferință]. Vezi definitia »

ACADEMÍE (‹ fr., gr.) s. f. 1. Societate de savanți, literați, artiști etc.; instituție superioară de cultură a cărei misiune este să contribuie la dezvoltarea științelor și artelor. Tradițiile academice datează încă din antichitate (Academia platonică). A. au luat ființă în a doua jumătate a sec. 15 în Italia, iar primele a. naționale au fost: Academia Franceză, 1635; Societatea Regală din Londra, 1662; Societatea de Științe din Berlin, 1700; Academia de Științe din Petersburg, 1725. 2. Nume dat unor școli de învățămînt superior. Vezi definitia »