COMUNIÁNT, -Ă s.m.f. Cel care primește comuniunea (2); cel care face comuniunea (2). [Pron. -ni-ant. / cf. fr. communiant]. Vezi definitia »

STRINGÉNT, -Ă adj. Care se impune în mod imperios; presant. [< it. stringente]. Vezi definitia »

HALOBIÓNT s. n. 1. organism adaptat exclusiv la apele și terenurile sărate. 2. totalitatea organismelor vii din mări și oceane. (< fr. halobion, germ. Halobiont) Vezi definitia »

APELÁNT, -Ă adj., s.m. și f. (Ieșit din uz) (Cel) care face apel contra unei hotărâri judecătorești. [Cf. fr. appelant]. Vezi definitia »

INOCÉNT, -Ă adj. 1. Nevinovat, curat, naiv; candid. 2. (Ironic) Simplu; ignorant. [< fr. innocent, it. innocente, lat. innocens]. Vezi definitia »