BICROMÍE s. f. tipar în două culori. (< fr. bichromie) Vezi definitia »

jirovnicíe s.f. (reg.) V. jiróvină. Vezi definitia »

HAIDUCÍE, haiducii, s.f. 1. Luptă armată a unor cete de haiduci (1) împotriva asupritorilor, frecventă la sfârșitul evului mediu în țările românești și în Peninsula Balcanică. 2. Viață sau îndeletnicire de haiduc (1). 3. Purtare, deprindere de haiduc (1). – Haiduc + suf. -ie. Vezi definitia »

DECALVÁȚIE, decalvații, s. f. 1. (Rar) Calviție. 2. Pedeapsă, în vechiul drept, care consta în raderea părului de pe capul condamnaților. – Din fr. décalvation, lat. decalvatio. Vezi definitia »

MEGALOTIMÍE s. f. creștere în volum a timusului. (< fr. mégalothymie) Vezi definitia »