TELEORMĂNEÁNCĂ, teleormănence, s. f. Femeie născută și crescută în județul Teleorman. ♦ Locuitoare din județul Teleorman. [Pr.: -le-or-] – Teleormănean + suf. -că. Vezi definitia »

DANTÚRĂ, danturi, s. f. 1. Totalitatea dinților unei persoane; p. ext. felul în care sunt înșirați și alcătuiți dinții; dentiție. ◊ Dantură (falsă) = proteză dentară. 2. Ansamblu format din dinții unor organe de mașini sau scule (roți dințate, freze, broșe etc.). – Din fr. denture. Vezi definitia »

BALALÁICĂ, balalaici, s. f. Instrument muzical cu trei coarde și cu cutie de rezonanță triunghiulară, care emite sunete prin ciupire și prin percuție. – Rus balalajka. Vezi definitia »

BUVÉTĂ s. f. loc unde se beau ape minerale într-o stațiune balneară. (< fr. buvette) Vezi definitia »

NECHEZĂTÚRĂ, nechezături, s. f. (Rar) Nechezat². – Necheza + suf. -ătură. Vezi definitia »