RÁBIE, rabii, s. f. (Med.) Turbare. – Din lat. rabia (= rabies, -ei). Vezi definitia »

CRIOANESTEZÍE s.f. (Med.) Anestezie la frig. [Pron. cri-o-, gen. -iei, var. crianestezie s.f. / cf. fr. cryanesthésie]. Vezi definitia »

ACROMANÍE s.f. (Rar) Grad de nebunie extremă. [Gen. -iei. / cf. fr. acromanie, it. acromania < gr. akros – extrem, mania – nebunie]. Vezi definitia »

SEMIOLOGÍE s. f. 1. Parte a medicinii care se ocupă cu descrierea simptomelor și a semnelor diferitelor boli, precum și a metodelor de a le pune în evidență și de a le diagnostica; simptomatologie. 2. Știință care studiază semnele întrebuințate în cadrul vieții sociale; semiotică. [Pr.: -mi-o-] – Din fr. sémiologie. Vezi definitia »

LIBRÁȚIE s.f. 1. (Astr.) Oscilație ușoară și aparentă a Lunii datorată orbitei ei ecliptice pe care o descrie în jurul Pământului. 2. Oscilație, unduire. [Gen. -iei, var. librațiune s.f. / cf. it. librazione, fr. libration, lat. libratio – balansare]. Vezi definitia »