Definita cuvantului jurisdicție
JURISDÍCȚIE s.f. 1. Putere, competență a unui judecător sau a unei instanțe de a judeca; (p. ext.) teritoriu unde își poate exercita această putere un judecător sau o instanță judecătorească. 2. Totalitatea organelor de judecată de același grad sau competente a soluționa o anumită categorie de litigii. ◊ Organ de jurisdicție = organ de stat care îndeplinește funcții judecătorești. [Gen. -iei, var. jurisdicțiune s.f. / cf. lat. iurisdictio, fr. jurisdiction].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu jurisdicție
jaluzíe1 s.f. (înv.) oblon, jaluzea, stor, transparent. Vezi definitia »
GALVANOPLASTÍE, galvanoplastii, s. f. Tehnică de reproducere a obiectelor, constând în acoperirea formei sau a tiparului lor cu un strat de metal, depus prin electroliză. – Fr. galvanoplastie. Vezi definitia »
FERONERÍE s. f. artă a lucrării fierului prin ciocănire și modelare la cald. ◊ lucrare artistică din fier. (< fr. ferronnerie) Vezi definitia »
CĂSĂTORÍE, căsătorii, s. f. Uniune legală, liber consimțită între un bărbat și o femeie pentru întemeierea unei familii. ♦ Trai comun între soți, viață conjugală; căsnicie. – Căsător (înv. „soț” < casă1 + suf. -ător) + suf. -ie. Vezi definitia »
PAREMIOLOGÍE s. f. disciplină care studiază proverbele. ◊ totalitatea proverbelor dintr-o limbă. (< fr. parémiologie) Vezi definitia »