ETERNÍT s.n. Azbociment. [< fr. éternite, cf. germ. Eternit]. Vezi definitia »

poștărít, poștăríturi, s.n. (înv.) corvoadă făcută de țărani în serviciul de transporturi cu poștalionul; poștărie. Vezi definitia »

secărățít, s.n. (reg.) curățare a lanului de grâu de firele de secară; secărit. Vezi definitia »

STOCÍT, -Ă, stociți, -te, adj. (Reg.; despre organe ale corpului omenesc) Care s-a golit de lichidul pe care îl conține; fig. stors de vlagă, secătuit, sleit. – V. stoci. Vezi definitia »

chibrit, chibrituri s. n. (șc.) nota unu. Vezi definitia »