RÖNTGEN¹/ROENTGEN /RÖ'NT-GHEN/ I. s. m. unitate de măsură a dozelor de radiație X, cantitatea de radiații care, în condiții fizice normale, produce, prin ionizarea unui cm³ de aer, o sarcină electrică de un franklin. II. s. n. aparat cu care se produc raze X. (< fr. röntgen) Vezi definitia »

PERISPOMÉN adj., s.n. (Cuvânt grec) Care poartă accentul circumflex pe ultima silabă. [Cf. fr. périspomène, gr. perispomenos]. Vezi definitia »

TÉRMEN s.n. 1. Dată dinainte fixată pentru executarea unei plăți, a unei obligații etc.; scadență. 2. Interval de timp (dinainte stabilit) în limita căruia trebuie să se înfăptuiască, să se întâmple ceva. [< fr. terme, cf. lat. terminus]. Vezi definitia »

ANOFELOGÉN, -Ă adj. (despre terenuri, bălți) care constituie un focar de dezvoltare a țânțarilor anofeli. (< fr. anophélogène) Vezi definitia »

YEN, yeni, s. m. Unitate bănească în Japonia – Din engl., fr. yen. Vezi definitia »