CONVÍNGE, convíng, vb. III. Tranz. A face pe cineva să adopte o părere pe bază de dovezi și argumente, a-l face să recunoască ceva ca adevărat. ♦ Refl. A-și da seama, a recunoaște că ceva este într-un anumit fel, a se încredința de ceva. [Perf. s. convinsei, part. convins] – Din lat. convincere (după învinge). Vezi definitia »

atráge (-g, -ás), vb. – A exercita o atracție, a apropia la sine. Format pe baza lui trage, ca fr. attirer de la tirer. – Der. atrăgător, adj. (atractiv). Cf. atracție, s. f., din fr. attraction; atractiv, adj., din fr. Vezi definitia »

emérge (-g, emérs), vb. – A ieși dintr-un mediu după ce l-a traversat. Lat. emergere (sec. XIX). – Der. emergent, adj.; emergență, s. f.; emersiune, s. f., din lat. Vezi definitia »

GINOGAMETÁNGE s. m. gametange cu ginogameți. (< fr. gynogamétange) Vezi definitia »

DERÉGE vb. III v. drege. Vezi definitia »