MUTÚLĂ s. f. (arhit.) modilion în antablamentul doric, situat sub cornișă, deasupra fiecărui triglif. (< fr. mutule) Vezi definitia »

GLOTÍTĂ s.f. (Med.) Inflamație a coardelor vocale inferioare. [< fr. glottite]. Vezi definitia »

scroáfă (-fe), s. f. 1. Femela porcului, poarcă, purcea. – 2. (Arg.) Casă de bani. Lat. scrōfa (Pușcariu 1565; REW 7748), cf. it. scrofa, ngr. σϰρόφα. – Der. scrofiță, s. f. (silvie, Sylvia curruca), în Banat. Vezi definitia »

GALVANOPUNCTÚRĂ s.f. Electropunctură. [< fr. galvanopuncture]. Vezi definitia »

LINGUÍSTICĂ, linguistici, s.f. – V. lingvistic (1) [DEX'98] Vezi definitia »