MONÓM s.n. Expresie algebrică compusă dintr-un singur termen, în care nu figurează nici semnul plus, nici semnul minus. ◊ (Fam.) În monom = în rând, unul în urma celuilalt. [Pl. -oame, (s.m.) -omi. / < fr. monôme, cf. gr. monos – unic, nomos – diviziune]. Vezi definitia »

CONDROBLASTÓM s. n. tumoare malignă a țesutului cartilaginos. (< fr. chondroblastome) Vezi definitia »

TERATÓM, teratomuri, s. n. Tumoare benignă congenitală complexă, de natură embrionară, formată din diferite țesuturi, care nu are nici o legătură cu organele sau cu regiunea unde s-a format. – Din fr. tératome. Vezi definitia »

MIELOCITÓM s. n. mielom cu mielocite. (< fr. myélocytome) Vezi definitia »

DERMATÓM s. n. 1. neoplasm cutanat. 2. zonă a pielii corespunzând ramificațiilor unui nerv rahidian. 3. instrument pentru tăierea unor fragmente de piele pentru grefe. (< fr. dermatome) Vezi definitia »