Definita cuvantului bărdacă
BĂRDÁCĂ, bărdace, s. f. 1. Ulcică smălțuită de pământ (cu toartă). 2. Varietate indigenă de prune, lunguiețe și puțin strangulate spre coadă. – Din bărdac.

Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu bărdacă
DACRIOCISTÍTĂ s. f. inflamație a sacului lacrimal. (< fr. dacryosystite) Vezi definitia »
mórdă (-de), s. f. – (Trans.) Bot, rît. Rut., rus. morda (Cihac, II, 203). Vezi definitia »
LIMUZÍNĂ s.f. Automobil elegant, închis, cu geamuri, nedecapotabil. [< fr. limousine]. Vezi definitia »
GLÁMNICĂ, glámnice, s. f. ~ (din sl. glavnikŭ; cf. glavă) Vezi definitia »
fáră s. f. – Castă, rasă. – Mr. fară. Ngr. φαρα, cf. alb. farë (Meyer 100; Philippide, II, 641), bg. fara (Berneker 279). Pare să provină din longob. fara (Pușcariu, Dacor., VII, 293; Giuglea, Dacor., II, 396; DAR), și a fost citat ca element v. germ. în rom., nejustificat, se pare, întrucît este vorba de un cuvînt împrumutat dintr-un idiom balcanic, în epocă recentă. În același timp, este cuvînt incert, întrebuințat de patru ori de Petru Maior, care folosește adesea cuvinte mr. (și acesta pare a fi cazul lui fară) și o dată într-un text popular din Hațeg, în care este posibil să fie o pătrundere a mr. După Mladenov 660, cuvîntul ar fi de origine tc. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z